Marginalia

Intro

Astă seară treceam bulevardul Decebal de pe lângă superba zonă de localuri ce se întinde de la Piața Alba Iulia (celebră pentru bulevardul de patru kilometri care taie centrul capitalei) până la Piața Muncii. Nu exista seară pentru ca pe acest bulevard să nu vezi aceleași mașini de lux lucioase ca niște prezervative, aceleași chipuri cu ochelari negri cât jumătate de față, cămăși scurte suflecate la coate (din fabrică sau nu), aceiași pantaloni albi lungi sau scurți care se termină în aceeași pereche de pantofi din piele întoarsă purtați fără ciorapi. După cum, pe lângă partea masculină macho (cea cu mașina și portofelul) deja amintită, nu lipsesc femelele sclave: întotdeauna în rochițe semi-vaporoase, într-o singură culoare (bej limonadă, oranj, verde lămâie sau un roz stins), cu cururile la înaintare (printre fesele simpatice ghicești șnurul care le despică labile veșnic umede), țâțele clar delimitate și scoase la înaintare precum niște cantalupi, și, în plus, cățărate pe ditamai tocurile cui, ca niște exponate porno ce, din păcate, sunt. Toți și toate au ascuns un tatuaj pe undeva: fie fluturele de pe noadă, fie un mic semn la încheietură sau gleznă (sub brățară la dame), ceva, o marcă distinctivă a bogăției și a lumii interlope din care se trag. Bărbații aduc cu băieții tineri și proști ai unor bărbați obezi și vicleni care conduc politica și economia românească (pe față sau pe ascuns, nu are a face), iar fetele sunt târfele lor de companie și de consum, cele care le papă suta de euro la micul dejun (făcută sul în jurul mătărângilor lor belite).

Ei bine, eu treceam ca de obicei bulevardul. Nu le invidiez pe aceste canalii. Nici nu mă interesează la o adică ce fac, dar un lucru m-a iritat asta seară: pe un panou care anunța pompos nu știu ce respectare a legii în conformitate cu xyx/2123, având și sigla Poliției Capitalei pe ea, un sticker lipit batjocoritor zicea cam așa: ,,ești o fată tandră și vrei venituri substanțiale?”, urmat de imaginea unei vampe tunate care stătea în fața unui laptop gata pentru un videochat și a unui musculos, vizibil în erecție, cu un prosop umed în jurul penisului. Și trei-patru numere de telefon, mă rog… Ce imagine mai bună decât această invitație la prostituție pe bulevardul Decebal din capitala unei țări unde prostituția este încă interzisă prin lege? Și atunci mi-a picat fisa: eu și poliția acestei țări nu aveam ce căuta pe acel bulevard european la acea ora din zi, fiind în fond niște marginali și niște excluși de la marele joc social de sub ochii noștri. Mă simțeam prins în offside cu semenii mei…

Medio

Însă, în ciuda dezamăgirii personale de a fi un vierme inform pe lângă acei bolizi cumpărați din foametea altor viermi mai mici, am realizat că întreaga noastră societate concurează fără să-și dea seama într-un singur scop: bunăstarea zilnică a acestor otrepe. Numaidecât mintea mea paranoică a început să lucreze: statul ultimilor douăzeci de ani, neputincios, falimentar, retras într-o cochilie birocratică străbătută de fisuri, acest stat liliputan care își plătește cu țârâita funcționarii sclavi, iar pe lângă el mafiota piață liberă, sub forma unei jungle pestrițe, unde orice liană mai groasă este legată de coliba vreunui șef la stat prins în cârdășie cu un șobolan șef de clan, musai comportându-se primitiv și violent. În aceeași măsură în care lipitorile de pe Decebal sau Dorobanți sug din societate, văd milioanele de pensionari hămesiți și imbecilizați de la țară cum se retrag în curticica lor de varză, roșii, sfeclă etc., supraviețuind în timp ce copiii lor, educați precar și cuprinși periodic de foamete, pleacă la muncă în afară: spală la anus bătrânii Spaniei, Austriei sau Italiei, freacă mașinile englezilor, se lasă sodomizate pe firfirici în suburbiile Torinolui și Milanului, fac foamea acolo pentru ca alții să nu moară de foame aici, își lasă copiii de izbeliște pe aici sau pe acolo, trăiesc și sunt cetățeni europeni. Sunt liberi, iată capitalismul! Și minunățiile astea se întâmplă ca un handicapat mintal să conducă un Porsche Cayenne pe bulevardul Decebal din București și pentru ca una pereche de buci, vagin și buze siliconate să poată să își procure nu știu ce genți fistichii și să pape zeci de mii de euro pe lună. La Milano, Paris sau New York.

Iar în lumea asta deja diformă, o duzină de mari multinaționale forează și pompează, adună și răsună în surdină, pe fundalul futaiurilor și bețiilor de pomină ale unor paraziți (nici o grijă: îi vedem ciondănindu-se la TV seară de seară), fiindcă tații acestor gunoaie domină un stat de mărimea creierului lor din ce în ce mai mic, un stat înecat de o societate a haosului și a incoerenței maximale.

Finis

Și acum știu de ce atâția tineri inteligenți fug din România: se refugiază departe de realitatea de aici. Nu vor să moară de foame plătind luxul și luxuria unor vagabonzi odioși. Îi înțeleg, dar singura alternativă rămâne în continuare compania, fără națiunea cu care mulți încă nu vor să se confrunte, preferând PhD-ul și studiile prelungite până la 30 de ani. Treaba lor!

Una peste alta, nu țin să fiu înțeles greșit: bulevardul Decebal este relative chic, însă nu pricep de ce întreaga orchestră de milioane transpiră și cânta prost în ritmul unor răgete și icnete ale unor mii de inși care nu produc nimic? De ce în România marginalii nu sunt plasați la periferie, ocupând numeric poziția majorității, în timp ce în centrul acțiunii avem o minoritate infimă de nulități abisale culegând cu aroganță și impunitate, de parcă li s-ar cuveni, binele colectiv?

De ce nu ne ridicăm mâine să devastăm barurile și vilele capitalei sau ale oricărei reședințe de județ sau stațiuni montane de lux? De ce nu dăm foc Mamaiei pe timp de vară? Oare fiindcă ne place să credem că vom da lovitura și le vom lua locul gagicilor pe canapeaua din spate a mașinilor si pe cel al gagiilor la volan? Ce iluzie: epoca marilor jafuri a trecut și nu a lăsat nimic de jefuit în urmă…

Până la urmă, dacă îi ucidem, pentru o zi sau două lanțurile noastre vor zace în țărână…

Despre vicuslusorum

Truth seeker
Acest articol a fost publicat în Politice. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Marginalia

  1. paul zice:

    O singura greseala: „epoca marilor jafuri a trecut si nu a lasat nimic de jefuit in urma…” Nimic mai gresit! Munca va fi jefuita vesnic…nu sunt marxist.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s