Istoria feminismului

Suna actual?

“Asociaţii de idei se formară în mintea lui des Esseintes, care ajunse la o concluzie, anume că îmbrăţişa dintr-o privire, în amintire, această îngrămădire de cârciumi şi străduţe.

Înţelegea semnificaţia acestor cafenele care răspundeau dispoziţiei unei întregi generaţii, şi desprinde din ele sinteza epocii sale.

Şi, întra-adevar, simptomele erau limpezi şi sigure; casele de toleranţă dispăreau, şi pe măsură ce una din ele se închidea, o cârciumă îşi deschidea porţile.

Această diminuare a prostituţiei în favoarea amorurilor clandestine, reieşea din neînţelesele iluzii ale bărbaţilor, în materie de dragostea trupească.

Oricât de monstruos ar părea, cârciumile satisfăceau un ideal.

Deşi aplecările utilitare, transmise ereditar şi dezvoltate prin nepoliteţea precoce şi constanta brutalitate a colegilor, transformaseră tinerii din zilele sale într-o generaţie foarte prost educată şi deosebit de realistă şi rece, ei mai păstrau încă, în fundul inimii, o floare albastră veche, un vechi ideal de afecţiune râncedă şi gravă.

Astăzi, cand sângele le fierbe în vine, nu se pot hotărî să intre, să consume şi să plătească; în ochii lor e o bestialitate, o împerechere de câine care asaltează fără preambuluri căţeaua; apoi vanitatea fugea, nesatisfăcută, de aceste case de toleranţă unde nu exista nici o urmă de rezistenţă, nici o aparenţă de victorie, nici preferinţa aşteptată, nici măcar generozitatea unei negustorese care îşi vinde tandreţea. Din contră, curtea făcută unei fete de cabaret menaja toate susceptibilităţile amorului, toată delicateţea sentimentului. Pe acestă femeie trebuia să o cucereşti, şi cei care obţin de la ea o întâlnire, în schimbul unei remuneraţii copioase, îşi imaginează cu bună-credinţă că au învins un rival, că sunt obiectul unei distincţii onorifice, al unui favor rar.

Totuşi, această amantă era la fel de stupid, de interesată, de josnică şi dezgustătoare, ca aceea care lucra în casele de toleranţă. Ca şi aceea, bea fără să-i fie sete, râdea fără motiv, se prăpădea după mângâierile unui ţesător, se insulta şi îşi smulgea părul din cap fără motiv; în ciuda tuturor, de atâta timp, tineretul parizian nu îşi dăduse încă seama că femeile din crâşme erau, din punct de vedere al frumuseţii plastice, al atitudinilor savante şi al atuurilor necesare, mult inferioare femeilor închise în saloanele de lux! Doamne, îşi spuse des Esseintes, ce prostănaci sunt oamenii aceştia care se învârt în jurul cabaretului; fiindcă, în afara ridicolelor lor iluzii, ajung chiar să uite pericolul momelii degradante şi suspecte, să nu mai ţină cont de cantitatea de bani cheltuită pe o consumaţie stabilită dinainte de patroană, de timpul pierdut în care aşteaptă să le fie livrată marfa, amânată că să crească preţul, de întârzierile repetate pentru a decide şi activa jocul bacşişurilor!

Acest sentimentalism imbecil combinat cu o ferocitate practică, reprezenta gândirea dominantă a secolului; aceiaşi oameni care ar fi scos ochii semenilor lor ca să câştige zece bănuţi îşi pierdeau toată luciditatea, tot flerul în faţa acestor cabarete dubioase care îi hărţuiau fără milă şi îi obligau să-şi plătească răscumpărarea fără întârziere. Fabricile produceau, familii se înşelau între ele sub pretextul comerţului, ca să se lasă până la urmă storşi de bani de fiii lor, care se lăsau la rândul lor escrocaţi de aceste femei care îşi spoliau amanţii.

În tot Parisul, de la est la vest, de la nord la sud, exista un lanţ neîntrerupt de escrocherii, o ciocnire de furtuni organizate care se repercutau din aproape în aproape, şi totul din cauză că, în loc să mulţumească oamenii imediat, ştiau să-i lase să rabdă şi să-i facă să aştepte.

În fond, rezumatul înţelepciunii umane era să lungeşti cât mai mult lucrurile; să nu spui niciodată un “da” hotărât; fiindcă nu poţi manevra generaţiile decât atunci când le faci să-şi piardă vremea fără rost!”

(Joris-Karl Huysmans, În răspăr)

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Lecturi. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s