Autoportret

Candva am fost un copil naiv in care fiintele din jur luceau ca intr-o apa linistita. Apoi am crescut si adolescenta m-a invatat gustul amar al malitiei, cruzimii si rautatii voluntare, cu directie. Binele si imbratisarea curate a universului din jur, care imi desfatau prima parte a vietii, devenisera o problema de morala. Pana si conceptul de morala este o achizitie tarzie a adolescentei, cand raul sfasiase si inghitise naivitatea din mine. Eram deja stricat cand am inceput sa pretuiesc blandetea, empatia, dragostea, iertarea, virtutea suprema a prietenei. Dumnezeu ma parasise intre timp, dar continuam sa cred in El chiar si cand poftele ma rodeau pe dinauntru. Am descoperit chiar ca ceea ce numeam naiv era doar candoare si nimic mai presus de atat. Apoi am aflat uitandu-ma la ceilalti – la varsta la care am parasit mental culcusul parintesc – ca parintii mei ma inselasera amarnic: lumea semana cu un pandemonium. Duritatea fata de ceilalti se chema putere, lacomia si patima banilor se preschimbasera in succes, prietenia aducea cu un contract vremelnic intre talhari si criminali in vederea doborarii altora asemenea, in general, orice emana violenta si cupiditate castiga respect in ochii celor mai multi, admiratia si invidia tuturor. Stralucirea luxului adulmeca zornaitul banilor. Intreaga societate se lupta pentru idealul suprem: “smecherul”, omul de afaceri, costumul si punga de galbeni, Babilonul! Femeile erau ca niste catele in calduri care isi vindeau trupul pentru bani sau propria vanitate. Barbatii isi cumparau placerile ca niste despoti orientali risipitori. Iar actele lor se intitulau “libertate”. Apoi mi-a zis ca sunt paranoic. Apoi am acceptat ca tabla valorilor se inversase si ca ce traiam era adevarul… Sa gresesc oare? De atunci incoace plutesc in incertitudine.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Politice și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Autoportret

  1. ontelusdangabriel zice:

    Cu riscul de a parea caduc sau loser, nu abandonati valorile eterne!… Fie-va mila de cei care le-au abandonat, temporar sau definitiv!

  2. paul zice:

    Emotionant autoportret… aveti insa o lume de castigat. Ca sa va incurajez am sa va spun ca am fost foarte pornit pe revolutia romana, atunci cand s-a intamplat.Mi-am spus: Este imposibil ca viata mea sa depinda de un asemenea eveniment, atat de exterior, de strain mie!
    Va spun acelasi lucru: Sunteti cine sunteti! Incertitudinile dvs. se numara printre certitudinile dvs. E un inceput bun!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s