Vechea poveste

Se întreabă undeva Nietzsche în Human, All-Too-Human, în stilul său metaforic și ambiguu, dacă spiritele libere au nevoie de prezența unei femei în viața lor și, după trei piruete spirituale, conchide că nu te poți opri la un asemenea subiect. Dar eu mi-am pus o altă întrebare: au nevoie spiritele înrobite de femei? Cu siguranță că, oricum am privi lucrurile, orice bărbat simte nevoia de femei pentru igiena sa intimă și cu cât un asemenea mascul – în ciuda altor defecte, care îl țin încătușat de capetele hâde ale unui animal fantastic, poate de dulăul Cerber – obține mai mult de la trupul unei femei pe seama unui efort minim, cu atât ponderea subiectului femei, ca partenere sexuale, va scădea din convorbirile sale. În vechime, nobilul hrănit pe gratis la curtea sa nu cunoștea prețul alimentelor sau munca depusă pentru a le prepara, iar interesele sale mergeau spre vânătoare sau loisir. Și nici un soț, cu ani în spate de căsnicie, nu mai acordă o calitate rară nevestei sale în materie de hedonism, deși își răsfrânge sporul de curiozitate în alte activități. Cine discută despre prețul aerului într-o pădure sau la poalele unui munte, și cine i-ar da importanță apei pe un ocean?

Cel ce, în schimb, se umilește ori se umflă prea mult în pene sau dă bani dupa fundurile lor dulci, deci cel care plătește într-un chip sau altul (chiar și transpirând de nerăbdare) pentru plăcerile pe care femeie le procură, acela este mai disponibil să se laude cu victoriile sale sau să le înjure de moarte, când nu îi iese pasiența. Dacă femeile s-ar oferi cu nonșalanță și pentru nimic unui bărbat oarecare (ceea ce nu se petrece decât exceptional și, chiar și atunci, dintr-un capriciu femeiesc prostesc, repede regretat), poezia de dragoste și violența domestică ar dispărea, ca stârpite dintr-o singură lovitură. Iar libertatea femeii ar fi câștigată cu prețul indiferenței masculine: dar numai prin disponibilitatea sexuală a femeii lanțul dorintei și al nevoii ar fi ca rupt în două și bărbatul, făcând alegerea femeii ușoară, ar scăpa de o piedică în plus. Dar încă n-ar fi decât o piatră la temelia sinelui său.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Triviale și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Vechea poveste

  1. laura zice:

    Daca sexul ar fi atat de simplut nici femeile nu ar ”suferi” de indisponibilitate sexuala. Dar – complicatie chimica ! – dupa orgasm se declanseaza nu stiu ce substanta care la nivelul creierului e responsabila cu atasamentul. Asta produce complicatii. Si la barbati si la femei. Ce descrii tu mai sus, ca tendinta unilaterala a barbatilor spre libertate sexuala, nu exista.

    Si apoi nu femeile au mai mare nevoie de gingasie. Barbatii au. Barbatii vor sa iubeasca si ei sunt cei care pun mai mare pret pe tandrete. Femeile o furnizeaza. Daca n-ati insista voi, barbatii, cu nevoia materna; ideile astea siropoase nu ne-ar veni noua, femeilor.
    Imi permit sa spun prostii. Daca un barbat decide in dreptul femeilor pentru (in)disponibilitatea lor sexuala, la fel pot si eu ca femeie sa decid ce vor barbatii.
    Ai citit Shogun? Sexul, in Japonia descrisa acolo, e simplu. Nu gratuit, doamne fereste! Dar amorul nu exista si indiferenta masculina erotica e garantata. N-am vazut barbati mai nefericiti!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s