Sex si caracter

Cand sangele imi da in clocot in vine si nevoia de femeie devine dureros de fizica, ca un ghimpe in talpa sau ca o mancarime in stomac, cand atatea si atatea fete imi starnesc simturile si ma ispitesc cu parfumul lor de iepe tinere, ma astept ca prima femeie care imi va accepta imbratisarile si saruturile sa ma bucure in asa masura cu trupul ei tanar incat navala initiala sa piara intr-o nestapanita revarsare de sperma, intotdeauna venita mai devreme decat se cuvine. Nu cred ca sunt nici primul si nici cel din urma barbat caruia i se intampla rusinea egoista de a-si risipi samanta prea din timp. Dar in ultima vreme, de cand am inceput sa depasesc borna celor 25 de ani, o tristete inexplicabila mi-a patruns in maruntaie, o melancolie provenita din desartaciunea unui act sexual cu o straina ma face mai lent, mai lenes si mai rezistent decat mi-as dori. Oare sunt eu singurul din univers caruia i se intampla ca in timp ce se lasa in voia celor mai dulci si trecatoare delicii sa aiba presentimentul ca cea pe care o tine in brate ii este complet necunoscuta, ca iti este imposibil sa ai acces la filmul din ochii ei si ca, desi inlatuiti, suntem mai departe unul de celalalt ca niciodata? Si atunci ma loveste napasta melancoliei, chiar in acele momente: ce trist ca nu ne putem topi ca un metal incins nu numai trupurile, ci si umbra aceea pe care o numim suflet. Si acest horror vacui care il face pe celalalt despartit de o prapastie ontologica (ea ramane ea, ascunsa in spatele zidului imperceptibil care ii tine loc de corp) ma intristeaza si ma amareste. In definitiv, nu le pot poseda sufletele si, prin urmare, ca doua casete de plumb sudate printr-o legatura subreda, ne straduim ca mijloc reparatoriu sa ne devoram sexual invelisurile din carne.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Triviale și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Sex si caracter

  1. M. zice:

    Teribila-i realitatea. Si corpul (personal) nu poate fi deloc stapanit?

  2. Vicuslusorum zice:

    Nu pot. Daca m-as stapani, celelalte functii superioare (gandirea, afectele) s-ar contamina de suflul incins al pasiunii care ma stapaneste. Si as incepe sa infectez spiritul de energia neconsumata a trupului: stiu ca explicatia suna neverosimil, ca de pe alta lume, dar daca m-as controla, demonii carnii s-ar preschimba in halucinatii demonice si fixitati mentale. Asa prefer sa ma domolesc, sa ma racoresc.

  3. M. zice:

    Fiecare stie mai bine pentru corpul sau, si ce spunem despre asta nu suna niciodata neverosimil, e un adevar intim. Racoreste-te si tu cu niste fete mai tandre…

  4. ana_idu zice:

    🙂 ai inceput sa te racoresti prin scris… dar scrii frumos… ai trecut la nivelul urmator…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s